vineri

Povestea coșului sfințit de Paște


Anul acesta de Paște am avut bucuria de a găzdui două familii din Dubai, venite în România pentru afaceri. Am încercat în cele trei zile cât au stat la noi să le arăt frumusețile zonei noastre: natura sălbatică, superbă a malului românesc al Dunării (atât cât a mai rămas), tradițiile, istoria locurilor. Au admirat fiecare locșor, spunând că n-au mai văzut așa ceva decât la televizor, în documentare și nici nu credeau că mai există locuri așa de plăcute și relaxante ca la noi. Au fost încântați mai ales de diversitatea și gustul minunat al bucatelor noastre tradiționale: atât cele de post, atât de arătoase și gustose cât și cele speciale de sărbătoare. 
Au participat împreună cu noi, cu deosebită plăcere, pot spune, la toată slujba Învierii Domnului, cea mai importantă sărbătoare a creștinilor. Au admirat casele și bisericile împodobite cu veșminte de sărbătoare și au simțit bucuria Învierii în fiecare familie pe care o întâlneam în drum. 
Cele două doamne au participat, cu deosebit interes, alături de bunica mea, la pregătirea bucatelor tradiționale. Au fost foarte mirate de diversitatea și calitatea tuturor preparatelor, mai ales că bunica nu gusta deloc din compoziție. Conform tradiției, bucatele nu pot fi gustate până nu sunt sfințite. 
Cel mai mult le-a plăcut seara de sâmbătă, că au ajutat-o pe bunică să pregătească coșul cu bucate pentru sfințit. Fiecare produs din coșul pascal are o valoare simbolistică și este nevoie de o atitudine responsabilă față de conținutul lui. Potrivit tradiției străbune se sfințește puțină mâncare. În coș trebuie pus neapărat cozonacul ce-l simbolizează pe Iisus Hristos și ouăle vopsite- simbolul renașterii și al noii vieți. Celelalte ingrediente sunt adăugate la discreția fiecărei zone sau a fiecărei persoane. Bunica a mai pus în coșarcă: într-un pliculeț sare, simbolul belșugului; la sfințit- zahăr: ca să-l ai de bine în casă, unt, slănină și usturoi, ceapă, carne de miel ... Fiecare din legumele, bucatele puse în coș au o semnificație aparte: se spune că dacă mănânci unt sfințit îți merg toate treburile ca unse tot anul. Usturoiul, hreanul, ceapa sunt pentru sănătate, terapeutice. 
http://www.libris.ro/pastele-la-romani-ed-chiosc-retete-de-post-si-HOG978-606-8403-45-8--p789459.html
Masa de Paște, în familie, neapărat. Vă spun cu sinceritate, după ce bunica a adus toate bucatele pe masă și-a chemat oaspeții să servească, toți aveam lacrimi în ochi. Atunci m-am simțit mândră că sunt româncă. Bucatele pregătite au fost lăudate nu numai de străini, bunica s-a întrecut  pe sine în pregătiri. Mereu am spus că cine n-are bătrâni, să-și cumpere! 
La plecare, tot buna noastră dragă le-a pregătit oaspeților câte un coș cu produse tradiționale: câte un cozonac, un ștergar brodat, un ulcior de vin, un castron din lut, o iconiță micuță pictată pe lemn și o carte de bucate cu rețete tradiționale de Paște. Nu vă spun ce încântați au fost și cum o tot pupau pe buna, mulțumindu-i. Cărțile le comandasem de la Libris, tot la sugestia bunicii mele, ca un cadou surpriză pentru oaspeții mei. 

Voi ce cadouri dăruiți oaspeților străini?!
Trimiteți un comentariu